Hipotensiunea arteriala

Multe femei care au tensiunea mica se confrunta cu senzatii neplacute care le afecteaza calitatea vietii: stari de lesin, oboseala accentuata, deshidratare si o sete nejustificata.

Hipotensiunea apare la persoanele care au valori ale tensiunii arteriale mai mici de 90/60, fata de 120/80, in mod normal. Unele dintre ele se simt bine la aceste valori, nu au senzatii neplacute si isi pot desfasura viata in mod normal. Exista chiar avantaje prin faptul ca au un risc mic de atac cerebral, boli ale rinichilor si de inima. De multe ori, se intampla ca persoanele care fac exercitii in mod regulat, au o greutate normala si nu fumeaza sa aiba tensiunea prea mica.

Acest lucru mai este intalnit la sportivi, mai ales la atleti, dar la ei hipotensiunea este un semn ca sistemul cardiovascular functioneaza foarte bine. Astfel, sangele nu poate ajunge intr-o cantitate optima la organele vitale, cum ar fi creierul, situatie ce poate duce la alterarea organelor respective. Fluxul insuficient de sange catre creier il poate priva de oxigen si nutrienti, motiv pentru care apar senzatii de ameteala si chiar de lesin.

Principalele simptome ale hipotensiunii sunt: ameteala, lesinul, deshidratarea si o sete permanenta si inexplicabila. La persoanele in varsta, hipotensiunea poate aparea in urma unor afectiuni si are ca efect dirijarea unui flux sanguin inadecvat la inima, creier si alte organe vitale.

Hipotensiunea cronica nu este niciodata grava. Problemele de sanatate apar atunci cand tensiunea scade brusc si creierul este privat de fluxul sanguin adecvat, ceea ce duce la aparitia ametelilor. Senzatia apare, de obicei, la ridicarea in picioare din pozitie culcata sau sezanda.
Hipotensiunea posturala poate aparea din mai multe motive:
- insuficienta cardiaca;
- sarcina;
- afectiuni hormonale: hipotiroidism, hipertiroidism, diabet, hipoglicemie, utilizarea excesiva de anumite medicamente;
- supradozajul medicamentelor antihipertensive;
- aritmiile cardiace;
- largirea sau dilatarea vaselor sanguine;
- extenuarea datorata caldurii sau accidentul vascular din cauza temperaturilor ridicate;
- afectiuni hepatice.

Scaderile bruste ale tensiunii pot pune in pericol viata pacientului atunci cand apar din anumite cauze: hemoragie, hipotermie, hipertermie, insuficienta cardiaca, septicemie, deshidratare severa, reactii alergice-soc anafilactic.

Hipotensiunea mai apare din cauza medicamentelor administrate pentru tratamentul hipertensiunii, cum ar fi: diureticele, beta-blocantele, blocantele canalelor de calciu si inhibitorii enzimei de conversie. Alte tratamete care duc la hipotensiune sunt: nitratii, antiparkinsoniene, antipsihoticele, neurolepticele, anxioliticele, sedativele, hipnoticele si antidepresivele triciclice.

Medicul trebuie sa identifice cauza care a determinat aparitia hipotensiunii si sa recomande tratamentul potrivit.

La inceput, ar trebui adoptate cateva masuri simple:
- o dieta bogata in sare;
- consumul de bauturi non-alcoolice, in cantitati destul de mari;
- efectuarea in mod regulat a activitatilor fizice;
- capul patului trebuie ridicat in timpul noptii cu 5-20 de grade prin plasarea de caramizi sau a altor dispozitive de sustinere sub capul patului;
- ridicarea obiectelor grele trebuie evitata;
- la toaleta trebuie evitate contractiile abdominale puternice;
- nu este recomandata expunerea la apa fierbinte;
- pacientul sa manance mai putin si mai des si sa se odihneasca dupa mese;
- consumul de cafea dimineata.

Daca aceste masuri nu imbunatatesc starea pacientului, medicul poate recomanda un tratament cu medicamente.