De ce este bine sa purtam bumbac

Cu totii ne intrebam atunci cand cumparam haine, oare ce material ar fi mai bine sa alegem, mai ales cand este vorba de articolele vestimentare destinate sezonului cald.Una dintre cele mai importante fibre naturale utilizate de om, bumbacul, reprezinta materia prima pentru nu mai putin de 50% din industia textila mondiala.

Bumbacul este o planta din familia Malvaceelor, denumita stiintific Gossypium hirsutum (bumbacul de munte). Planta in sine poate ajunge la o inaltime de pana la 3,5 metri in natura. Pe plantatiile speciale insa, in functie de specie, tufa de bumbac masoara 1,2 metri inaltime, pentru a putea fi culeasa, insa radacinile sale pot ajunge pana la o adancime de 1,5 metri.

Planta are frunze ascutite si face niste flori mari din care ies fructe cu fibre, din care se obtine bumbacul. Fibrele din aceste fructe contin 90% celuloza si apa, grasime si ceara, in mici cantitati. Exista nu mai putin de 40 de specii de bumbac, insa doar patru dintre ele sunt folosite pe scara larga in industrie.

Istoric

Nu se cunoaste exact de cand este utilizat bumbacul la realizarea hainelor, insa se stie ca egiptenii cunosteau aceasta planta cu 12.000 de ani inainte de era noastra. In Mexic, au fost descoperite in pesteri haine din bumbac datand din anul 7000 i.e.n. Insa, oficial, hindusii – vechii locuitori ai Indiei - sunt considerati primii cultivatori de bumbac, fapt precizat de Herodot in secolul al V-lea i.e.n. Cronicarul a scris ca, in India, exista niste copaci din care se aduna o lana asemanatoare cu cea a oilor, din care se fac haine deosebite.

Conform convingerilor hinduse, bumbacul era un dar provenit din rai, despre care se pomeneste intr-un imn din cartea religioasa Rigveda. Conform acestor versuri, Budha dormea in asternuturi facute din bumbac, iar oamenii erau convinsi ca daca dorm pe asemenea cearceafuri vor fi mai buni cu semenii lor.

In Europa, panza de bumbac a fost adusa de negustori din Orientul Indepartat, fiind denumit “gutun”, de unde si denumirea de “cotton” in limba engleza. In secolul al XIV-lea, bumbacul se cultiva deja in zona Marii Mediterane ?i ajungea pana in Olanda, unde fibrele erau prelucrate in fabrici si transformate in haine.

In 1492, cand a descoperit continentul american, exploratorul Cristofor Columb a gasit plantatii de bumbac in Bahamas, unde locuitorii il torceau si il vopseau de mult timp pentru a obtine haine din el. Colonistii au realizat in Florida, in 1556, primele culturi de bumbac, insa industria de prelucrare a acestuia s-a dezvoltat puternic in SUA abia la sfâr?itul secolului al XVIII-lea, cand Eli Whitney a inventat masina care separa firele de seminte. Astfel, statele din sud Alabama, Louisiana, Tennessee si Arkansas au devenit centre importante de prelucrare a bumbacului.

Beneficii

Comparativ cu orice alt material sintetic, hainele realizate din bumbac prezinta numeroase beneficii. In primul rand, fiind o tesatura naturala, permite o buna circulatie a aerului pentru corpul omenesc si absoarbe transpiratia cu succes in sezonul cald. In plus, pastreaza caldura departe de piele, iar porii epidermei pot respire in voie.

De asemenea, bumbacul este hipoalergenic si rezistent la acarienii din praf, fiind cea mai buna alegere pentru persoanele care sufer? de astm sau alergii, precum si pentru cele care au pielea sensibila si sunt predispuse la iritatii.

Referitor la productia de obiecte vestimentare, tesaturile din bumbac sunt usor de vopsit, iar realizarea unor combinatii cu alte fibre, cum ar fi lycra, se face cu succes. Bumbacul este si versatil, putand fi folosit pentru cele mai multe destinatii, de la lenjerie de corp, tricouri, pantaloni, camasi si pulovere, pana la lenjerie de pat si perdele. De asemenea, la capitolul rezistenta la uzura a materialului, bumbacul sta foarte bine.

Bumbacul devine mai rezistent cand este umed, fiind alegerea preferata pentru spitale, deoarece poate suporta temperaturi ridicate si este usor de sterilizat. Este alegerea perfecta si pentru uniforme de pompieri, deoarece poate fi acoperit cu substante ignifuge.
In plus, bumbacul nu afecteaza mediul inconjurator, fiind biodegradabil si o resursa regenerabila.